Stomatologie, probleme frecvente - Gingivita cronica microbiana

Gingivita microbiana este diagosticata printr-o inflamatie a tesusutului gingival din jurul unuia sau a mai multor dinti. Aparitia ei se datoreaza depunerilor de placa bacteriana in santul gingival in lipsa unui periaj dentar corect. Santul gingival inconjura coletul dintilor avand o adancime cuprinsa intre 1 si 3 mm.

Simptomatologia precoce (semnul clinic) a gingivitei este aparitia sangerarii gingiilor atat la masticatie (alimentatie) cat si la periajul dentar. Daca in acest stadiu nu se incepe o igienizare corecta, procesele inflamatorii vor avansa conducand la aparitia hipertofiei si hiperplaziei gingiei, caracterizate prin cresterea volumului papilelor interdentare sau a marginii gingivale libere. Poate aparea si un miros neplacut al gurii (halena) datorita eliberarii de la nivelul placii bacteriene a unor produsi metabolici (hidrogen sulfurat etc). In acest stadiu este necesar un tratament stomatologic in cabinet.

Microbii din cavitatea bucala sunt bacterii heterotrofe mezofile, carcterizate printr-o dezvoltare la o temperatura cuprinsa intre 20 si 40 grd. C prin oxidarea substraturilor organice (alimentare) prezente in cavitatea bucala. Prezenta lor este normala la acest nivel si constituie flora saprofita bucala. Numarul acestora este insa foarte mare, o picatura de saliva continand 100.000.000 bacterii. Clasificarea acestora este variata oferind informatii importante legate de forma, patogenitate, virulenta etc.

Dupa mobilitate, bacteriile se impart in mobile si imobile.

• bacili (cu forma de bastonas);
• fusobacterii (cu forma de bastonas cu capete ascutite);
• coci (cu forma sferica, eliptica sau cu forma de picatura sau boaba de cafea);
• vibrioni (cu forma de virgula);
• spirili (cu forma de filamente spiralate cu cili mobili);
• spirochete (cu forma de filamente spiralate foarte mobile).

Dupa patogenitate se impart in saprofite si patogene. Patogenitatea este capacitatea unui microb de a produce o infectie intr-un organism, depasind mecanismele lui imune de aparare. Insa in anumite conditii ca lipsa igienei orale, avitaminoze etc., bacteriile saprofite pot deveni patogene.

Dupa virulenta se impart in bacterii nevirulente, bacterii cu virulenta mica si bacterii cu virulenta mare. Virulenta este notiunea cantitativa care evalueza numarul de bacterii din aceeasi specie, capabile sa determine o infectie in organism.

Dupa respiratia celulara, procariotele, se impart in aerobe si anaerobe.

Dupa coloratia Gram se impart in bacterii G(-) si bacterii G(+).

Avand in vedere toate acestea, precum si aparitia in timp a tartului dentar care va impiedica revenirea la o igiena volutara corecta, se impune un tratament complex in cabinet stomatologic.

Tratamentul se face in cabinetul stomatologic si se realizeaza in 3-4 sedinte.

• detartraj si periaj profesional;
• irigatii locale cu solutii antiseptice;
• aplicarea la nivelul gingiei a unor antibiotice.

• utilizarea atei dentare imediat dupa mese;
• folosirea indicatorilor de placa bacteriana;
• periaj dentar realizat atent si corect;
• folosirea pastelor antitartru si a periilor interdentare in spatiile dintre dinti;
• clatiri cu ape de gura la sfarsit.

Dupa terminarea tratamentului, pacientul trebuie sa continue personal realizarea igienei orale. Totodata este necesara revenirea la un cabinet stomatologic de doua ori pe an pentru un control de specialitate.